O cauză a fluctuației de personal

Plecarea unui om foarte bun dintr-o companie este de obicei un eveniment care tulbură apele. 

Motivele menționate cel mai frecvent sunt banii, perspectivele, șeful sau condițiile de lucru, listă la care se pot adăuga multe altele, unele neavând legătură cu latura profesională. Mai e un lucru, atât de comun încât pare firesc, cu toate că în alte circumstanțe pare anapoda. Acesta este faptul că atunci când oamenii se gândesc să schimbe locul de muncă, o fac de cele mai multe ori în secret, fără știința managerului direct, iar acesta află abia atunci când foarte greu ceva mai poate fi dat înapoi.

Așadar aceste studii înregistrează și analizează efecte dar, în multe situații, cauzele sunt mai în spate și au în comun calitatea slabă a comunicării. 

Cum ar fi ca șeful să fie în dialog continuu cu echipa și fiecare cu fiecare să-și spună ce așteaptă unii de la ceilalți și cât de satisfăcuți sunt? Cum ar fi ca oamenii să nu presupună că nu pot primi o creștere de salariu ci să discute înainte de a începe să caute un alt loc de muncă? Cum ar fi dacă în comunicarea dintre manager și echipă ar fi și recunoaștere, pe măsura indicațiilor de corecție? Sau oamenii să se simtă liberi să spună cum se simt tratați? Sau cum se simt la locul de muncă? Sau cum se simt cu ce au de făcut?

Probabil unele dintre motivele reale pentru care oamenii vor să schimbe compania ar putea fi eliminate.

Fluctuația de personal poate fi controlată atunci când managerii comunică îndeaproape cu membrii echipei. Oamenii nu părăsesc șeful ci felul în care acesta îi face să se simtă.