De ce sunt mașinile parcate strâmb?

Nu e doar despre mașini. De ce sunt bordurile, marcajele, rigolele și marginea asfaltului strâmbe? De ce sunt multe lucruri strâmbe în România? Și nu numai pe stradă. Ele sunt, mai multe sau mai puține și la birou sau pe-acasă.

Când o acțiune este finalizată, autorul face o evaluare a rezultatului. Adică ce a vrut și ce-a ieșit.

Ce-a ieșit, lăsând de-o parte orice influență externă, depinde în principal de două lucruri și anume: de cât de mult ți-a păsat de acel lucru și de cât de bine te-ai priceput să-l faci. Când lucrurile ies de mântuială, atunci ceva dă cu rest (mult) la cele de mai sus.

Când e vorba doar de pricepere, există speranță. Există și când este vorba despre atitudine, poate mai puțină, pentru că așa cum spune vorba, năravul se schimbă mai greu.

Și-atunci, ca lucrurile să fie mai drepte ar trebui…

1. Atenție la lucrurile mici. Obișnuința de a trata cu atenție, de exemplu, calitatea unui text, a unui mesaj pe care îl trimiți cuiva este aceeași obișnuință cu care vei trata și un proiect mare, dar se deprinde și se exersează mai ușor cu lucruri mici.
2. Mai multă empatie! Așa-zisa punere în papucii celuilalt nu înseamnă nimic dacă nu se lasă cu ceva concret. Nu-i suficient să oftezi de mila pietonilor dar să parchezi pe trotuar. 
3. Standarde ridicate, ba mai mult decât atât, unice, nu duble. Adică chițibușăria la a primi ceva ar trebui să fie egalată de osârdia la a livra. Fără excepție!
4. O inflație de modele pozitive. În acest moment avem mai degrabă o criză. Oamenii se comportă și prin imitație, nu numai după propriul discernământ. Însă e mai ușor de dat vina pe comportamentul colectiv decât imitarea a ceva superior.

Hai să facem această inflație împreună fiind mai atenți la calitatea lucrurilor mici, fiind mai empatici și crescându-ne și respectându-ne standardele!